Educatoarea Valceana

Copilul Dvs descopera lumea putin cate putin, in fiecare zi. Cu cat se va afla prins in "cotidian", cu atat mai mult se va simti in masura sa rezolve problemele care i se vor ivi si asa va dobandi mai multa incredere in el insusi. Cu conditia sa fie ajutat sa isi "ia zborul".

Ajutati-l sa isi ia zborul: O data ajuns la o varsta potrivita, scopul Dvs in educatia copilului este sa il invatati sa isi dobandeasca autonomia si sa devina independent (in anumite limite). Lasati-l sa faca singur unele lucruri daca isi manifeste dorinta si stiti ca nu i-ar dauna. Dvs v-ati dat silinta de-a lungul anilor sa ii aratati ca il iubiti, sa ii dati sfaturi, l-ati ajutat sa ii fie invatatura de minte anumite intamplari, l-ati invatat ca in viata mai apar si esecuri...acum este insa randul lui sa se descurce. Cauta mereu ocazii sa faca noi experimente? Acum aveti ocazia sa ii lasati libertate, aceste tentative de a face ce vrea ii vor intari caracterul. Ii vor permite sa se autocunoasca si sa isi stie limitele in viata.

Abtineti-va sa ii mai oferiti ajutor la cea mai mica problema: incercati sa rezistati tentatiei de a-i oferi jucariile la care ii este mai greu sa ajunga sau atunci cand face pe clovnul pe covor si nu mai stie cum sa revina la verticala singur. Lasati-l singur sa isi gaseasca echilibrul necesar pentru a termina ce a inceput. Nu-i mai oferiti jucaria la care se intinde sa ajunga, daca apreciati ca, cu putin efort, ar putea sa si-o ia singur. Acesta este unul din zecile de exemple.

Nu ii mai interziceti sa isi asume riscuri: in masuri rezonabile, bineinteles. Daca vrea sa urce singur scarile care duc in camera fratelui lui, propuneti-i sa urcati in spatele lui pentru a merge impreuna sa isi aleaga jucariile care ii plac.

Pregatiti-va sa pierdeti mai mult timp: intr-adevar, dureaza mai mult daca il lasati sa manance de unul singur piureul de banana cu biscuiti decat daca i-l dati Dvs cu lingurita. Sau fierbeti in suc propriu cand ,din nou, si-a luat geaca pe dos si sunteti in intarziere la pediatru. Dar ,repetati-va Dvs insiva ca timpul pe care il pierdeti acum este timp castigat pentru mai incolo.

Incredintati-i misiuni: dati-i spre rezolvare sarcini. Nimic nu il poate face mai mandru si mai multumit. Bineinteles, nu sa aduca pahare sau farfurii pe masa, dar ar putea sa aseze tacamurile sau sa ii dati sarcina ca dimineata el sa fie cel care aseaza cutia de cereale pe masa.

Lasati-l sa aiba responsabilitati simple: invatati-l ca trebuie sa isi duca singur la chiuveta bolul din care a mancat cerealele, ca trebuie sa isi aranjeze jucariile daca nu se mai joaca cu ele, ca trebuie sa isi puna la cosul de rufe hainele murdare. Asa veti putea vedea pana cand este nevoie sa ii mai acordati ajutor si in ce situatii. Si rezistati tentatiei de a-i sari in ajutor de indata ce s-a lansat intr-o actiune pe care n-a mai incercat sa o faca singur niciodata. Poate veti avea placuta surpriza sa constatati ca a putut si singur.

Lasati-l sa aleaga: cand este posibil si nu prea important, lasati-i dreptul de a alege. Nu in mod necesar hainele cu care sa se imbrace, insa dati-i variante: "vrei bluza cu Tweety sau cea cu Tom si Jerry?"
Invatati-l sa isi asume responsabilitatea pentru faptele care le face: a uitat sa isi ia sapca de la gradinita? Nu mai stie la ce ora trebuie sa fie la ziua colegului sau de clasa? Nu va implicati prea mult, lasati-l pe el sa fie cel care va cauta solutii pentru a iesi din incurcatura. Asa va invata sa fie inventiv. Dar atentie: sa nu inceapa sa minta pentru a iesi din incurcaturi!